STRATEGIA

pe termen mediu si lung (2001-2005 si 2005-2010) pentru fabricatia de rulmenti din România

 

RULMENTI

 

Diviziunea CAEN 29 (masini si echipamente)

Clasa CAEN 2914 (fabricatia de rulmenti)

Ponderea productiei în cadrul diviziunii - 8-12%

Ponderea exportului în cadrul diviziunii - 14-15%

Balantã de export-import favorabilã - 6/1

Ritmul mediu de crestere a ramurii în perioada 1990-2000 - 17%

Locul 3 în Europa (dupã FAG si SKF)

Locul 9 în lume

 

PRINCIPALII PRODUCÃTORI MONDIALI

 

SKF - Suedia

FAG - Germania

TIMKEN - S.U.A.

KOYO - Japonia

NSK - Japonia

NTN - Japonia

TORRIGTON - S.U.A.

GPZ - Rusia

URB - România

ZKL - Polonia.

 

Producãtori:

- RULMENTI Bârlad (KOMBASSAN - Turcia) - capital majoritar privat

- RULMENTUL Brasov - capital majoritar de stat (în programul PSAL I de privatizare)

- RULMENTI Alexandria (KOYO - Japonia) - capital majoritar privat

- RULMENTI GREI Ploiesti (TIMKEN - S.U.A.) - capital majoritar privat

- RULMENTI Slatina - capital majoritar de stat (în restructurare judiciarã)

- RULMENTI Suceava - capital majoritar de stat (în programul PSAL II de privatizare)

- Cercetare-dezvoltare:

- ICPROA Brasov

- Exportator traditional:

- TEHNOIMPORTEXPORT Bucuresti - capital majoritar privat

 

SITUATIA CAPACITÃTILOR

 

Nr.crt.	Producãtorul	Capacitatea realã (milioane bucãti/an)	Grad de încãrcare (%)	Export din productie (%)	Sortotipo- dimensiuni fabricate
1.	RULMENTI Bârlad (KOMBASSAN)	25,5	60 si 80	80,0	5.639
2.	RULMENTUL Brasov	24,0	83	84,7	15.240
3.	RULMENTI Alexandria (KOYO)	55,0	80	85,5	2.760
4.	RULMENTI Slatina	11,0	50	70-75	30
5.	RULMENTI Suceava	9,6	56	88,0	368
6.	RULMENTI GREI Ploiesti (TIMKEN)	0,02	90	83	1.260

 

EVOLUTIA SECTORULUI DE RULMENTI

în perioada 1992-2000

 

	1989	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000
Productie
- rulmenti standard (milioane bucãti)	142,8	70	79	88	91	97	99,7	99	99	102
- rulmenti grei (mii bucãti)	54,0	21	17	17	22	22	19	16	16	18
Export (milioane dolari S.U.A.)	90,6	60	72,6	87,8	114,3	129,5	115,8	100,1	98,9	99
Numãr de personal (mii persoane)	27,1	24,6	23,9	23,5	23	22,9	22,3	17,9	17,5	17

 

PUNCTE TARI ALE SECTORULUI

 

- Sector de interes major datoritã ponderii deosebite la export

- Capabilitatea de a produce 90% din gama mondialã

- Balantã foarte favorabilã export-import - 6/1

- Calitatea aliniatã la norme tehnice internationale ISO 9001, 4

- Fortã de muncã calificatã, utilizând tehnologii moderne la nivel mondial

- Sector omogen cu grad înalt de integrare, cu productie având ciclu scurt de fabricatie

- Complementaritate cu productia partenerilor din U.E.

- Tronsoane de piatã traditionale asigurate, din care în U.E. 70%

- Industrie nepoluantã, cu autorizatii de mediu si investitii de ecologizare

- Constanta performantei în productie si export în ultimii ani

- Privatizãri reusite cu firme mari de profil si cu bonitate verificatã.

- Producãtorul

 

PUNCTE SLABE ALE SECTORULUI

 

- Cererea internã redusã datoratã în principal reducerii productiei în fabricatia de serie (autoturisme, autocamioane, tractoare)

- Supraproductia si supraoferta mondialã de rulmenti cu presiune asupra pretului (China)

- Cresterea excesivã a preturilor, îndeosebi la materii prime si energie

- Unele bariere tehnice si comerciale (netarifare) pe pietele traditionale (Grecia, S.U.A.).

 

ESTIMAREA

evolutiei pe termen mediu si lung a sectorului de rulmenti

 

	Realizat 2000	Conform bugetului de venituri si cheltuieli 2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Productie (milioane bucãti)	102	110	118	127	136	147	160	174	188	203	219
Export (milioane dolari S.U.A.)	98,9	102	110,2	118,9	128,5	138,8	150,1	161,9	174,8	188,8	204
Necesar investitii (milioane dolari S.U.A. pe societate comercialã)	2,7	15,6	11,7	9,4	5,25	3,5	3,7	4,0	4,5	4,7	5,0
Consum de materii prime (kg/bucatã)	1,32	1,22	1,2	1,20	1,20	1,19	1,19	1,15	1,14	1,12	1,12
Consum de energie (kWh/bucatã)	4,1	4,0	4	4	4	3,98	3,98	3,95	3,80	3,66	3,59
Numãr de salariati (mii persoane)	17	17	17	16,5	16,5	16,3	16,2	16,0	15,8	15,8	15,8

 

1. Ritm mediu de crestere a productiei de 8% pe termen mediu, conform prognozei Ministerului Dezvoltãrii si Prognozei, si de 6% pe termen lung.

2. Ritmul de crestere a exporturilor devanseazã usor cresterea productiei (10-11%).

3. Volumul investitiilor pentru modernizare, cercetare si dezvoltare este mai mare la societãtile comerciale privatizate, conform contractelor de privatizare si strategiilor proprii.

4. Scãderea consumurilor se va accentua o datã cu efectul modernizãrilor preconizate pe termen mediu.

5. Scãderea numãrului de salariati este datoratã externalizãrii unor activitãti netehnologice.

 

POLITICI SI OBIECTIVE

pe termen mediu si lung

 

- Finalizarea privatizãrii, ca sursã principalã de dezvoltare si modernizare tehnologicã, recomandabilã cu investitor de prestigiu din domeniu

- Concomitent cu atragerea capitalului strãin necesar cresterii nivelului de performantã tehnico-economic este esentialã sustinerea proprie prin:

- valorificarea spatiilor excedentare ca resursã pentru tehnologii noi;

- cresterea intensivã a productiei pe capacitãti existente;

- externalizarea activitãtilor netehnologice;

- mecanizarea si automatizarea unor operatiuni tehnologice, conducând la scãderea consu-

murilor si costurilor de productie.

- Protejarea mãrcii de export lxURB”, în special prin asociatia profesionalã de specialitate

- Selectarea gamei de sortotipodimensiuni prin specializarea fabricatiei la nivelul cererii

pietei, pentru evitarea concurentei interne si externe.

 

OBIECTIVE STRATEGICE

 

- Dezvoltarea durabilã a unei fabricatii competitive, prin modernizarea si îmbunãtãtirea procesului de productie, a marketingului, în vederea reducerii consumurilor de materii prime si energie, concomitent cu cresterea valorii adãugate, crearea de noi piete de desfacere si de eficientizare a activitãtii

- Dezvoltarea resurselor umane prin îmbunãtãtirea instruirii profesionale, reducerea operatiunilor manuale prin mecanizarea si automatizarea operatiunilor de montaj

- Atragerea de surse de investitii private interne si externe, în paralel cu autosustinerea financiarã pentru realizarea programelor de investitii necesare, îndeosebi în sectoarele calde, care asigurã reducerea consumurilor energetice si de materiale mari si care va conduce la cresterea calitativã si cantitativã a productiei.

 

TIPURI DE RULMENTI PRODUSI ÎN ROMÂNIA

 

 

Grupa de rulmenti		Producãtori interni de rulmenti
		Brasov	Bârlad	Alexandria	Suceava	Slatina	Ploiesti
I.	Rulmenti radiali si radiali axiali cu bile pe un rând	X	X	X	X	X	X
II.	Rulmenti radiali oscilanti si radiali axiali cu bile pe un rând	X
III.	Rulmenti axiali cu bile pe douã rânduri		X				X
IV.	Rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rând		X				X
V.	Rulmenti radiali cu role cilindrice pe douã rânduri		X				X
VI.	Rulmenti radiali cu ace	X
VII.	Rulmenti radiali axiali cu role conice	X		X	X		X
VIII.	Rulmenti oscilanti cu role butoi		X		X		X
IX.	Diversi rulmenti	X		X	X		X

 

Cele mai mari ponderi în productie si implicit în export le au rulmentii standard:

1. radiali axiali cu role conice (1.726 mm) - 43,8%;

2. radiali cu bile (17-190 mm) - 21,9%;

3. rulmenti speciali (cardanici si pentru masini textile) - 12,1%;

4. rulmenti radiali axiali cu bile (12-200 mm) - 10,3%;

5. rulmenti si coliviile cu ace (8-260 mm) - 9,4%;

6. rulmenti oscilanti (radiali) de 17-90 mm - 2,5%.

 

Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tãnãsescu

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, Nicolae Eugen Crisan

*) Anexa se publicã ulterior.